Evreii din Radauti

La sugestia primita mai demult incerc acum sa scriu cateva lucruri sper interesante si relevante despre istoria evreilor din Radauti. O istorie de 200 de ani avand in mijloc o perioada de apogeu nu poate fii spusa intr-un post. Am incercat totusi sa cuprind elementele esentiale ale existentei acestei comunitati in acest oras, istorie asemanatoare cu a multor comunitati din multe orase.
Inceputul
Primii evrei care s-au stabilit aici in Radauti (Romanian-Radauti, German-Radautz, Yiddish-Radowitz) veneau din Boemia la sfarsitul secolului 18 si au fost urmati ulterior de altii din Galitia si Rusia.
Primele cifre
Trei familii evreiesti sunt consemnate in registrul de taxe in 1807.Sinagoga a fost inaugurata in 1830 ulterior s-a achizitionat spatiu pentru un cimitir. 3452 de evrei erau consemnati in 1880 (30.9% din populatie), si 6,000 in 1914. In 1888, existau in Radauti,opt case de rugaciune in completarea Sinagogii.
Dupa marea Unire din 1918 evreii au participat in consiliul orasului iar o scoala evreiasca ce cuprindea o gradinita si cursuri pentru adulti era sustinuta de Comunitatea Evreiasca. Din 1919 pana in 1926, a functionat si un liceu particular evreiesc. Printre rabinii din Radauti s-au numarat Eliezer Lipmann Kunstadt 1894-1907); Jacob Hoffmann (1912-1923); si autorul Jacob Nacht (1925-28). In Octobrie 1941 evreii din Radauti, 4,763 la numar (32% din populatia totala), au fost deportati in lagare ramanand in 1942, 42 de evrei in oras.

Unii supravietuitori au revenit in 1944 si in 1947 erau circa 6000 de evrei in oras.
Ulterior emigratia catre Israel si alte state au facut ca in anii 70 sa ramana 700 de evrei in oras. Activitatea comunitara a functionat in continuare mai ales in ceea ce priveste servicul religios.
Viata
Evreii erau implicati intr-o gama variata de meserii:produceau zahar, ambalaje, mobila, produse din metal,sapun , lumanari si chiar echipamente electrice.
Inaintea inceperii celui de al doilea razboi modial sunt consemnate 250 de intreprinderi dezvoltate de evrei de asemenea o parte importanta din doctori, dentisti, avocati si farmacisti fiind evrei.
Organizarea
Incepand cu 1856 evreii din Radauti si-au organizat proppria lor Kehilah (strucutura autonoma religioasa evreiasca supravegheata de autoritatile regiunii care se ocupa de desfasurarea vietii religioase precum si de colectarea de taxe.
Templul
In timpul vizitei in Radauti a imparatului Franz Joseph I in 1880 o delegatie de evrei a solicitat un teren pentru o sinagoga dat fiind numarul tot mai mare de evrei. Imparatul a fost de accord si pe 18 August 1883 de ziua imparatului noua sinagoga a fost inaugurata.


\Rabinii si educatia
Rabinul Yitzhak Kunstadt (1883-1909) a fost un mare invatat si orator. A scris o serie de carti cum ar fii “Luah Erez”, si “Luhot Shniot.” A fost un model in cresterea nivelului religios si moral al comunitatii. In 1892, a fondat impreuna cu Dr. Nathan Birnbaum organizatia sionista “Ahvat Zion,” . Dupa el, Dr. Yaacov Hoffman a renuntat in 1922 la a fi sef rabin in Radauti pentru a accepta aceasi functie de sef Rabin in Frankfurt.
Incepand din 1830 si pana la inceperea celui de al doilea razboi mondial cursurile de Talmud Tora au fost accesibile tuturor copiilor. In 1939 130 de copii studiau in 4 clase.
In 1907 scoala “Safah Brurah” s-a deschis iar in anii 30 ajunsese la 200 de elevi pe an cu profesori cunoscuti precum Goldstein, Czernstrovsky si Moshe Blei, toti au murit in timpul Holocaustlui.
La inceputul razboiului functionau in oras 23 de case de rugaciune.
Ajutorul
In 1925 un azil pentru varstnicii evrei a fost deschis. In care 40 de batrani traiau in conditii decente iar in acelasi an o cantina oferea mese gratuite pentru apropae 100 de nevoiasi.
Rabinul Dr. Rabbi Yaacov Nacht a fost numit in 1926 Rabin sef dar in 1928 a plecat fiind numit Rabin sef in Strasbourg .
Inceputul sfarsitului
Problemele au inceput in 1937. Evreii erau batuti pe strada si siliti sa tina magazinele deschide de Shabat. In iunie 1940 s-a trecut de la rau la foarte rau. Legislatia prevedea portul obligatorii a Stelei lui David, confiscarea propietatilor, expulzarea din scoli si din functiile publice.
Pe 24 Ianuarie 1941 e mentionat primul progrom in care 12 evrei au fost ucisi.
Ultimul capitol
Ultimul capitol incepe pe 22 iunie 1941. Pe 11t Octombrie 1941, cei 10,000 evrei impreuna cu cei deja refugiati in oras li s-a ordonat sa paraseasca in 48 de ore orasul cu destinatia Transnistria.


Trenurile de vite au dus mai intai pe 12 si 13 Octobrie 6,000 de evrei catre Marculesti in Basarabia.. Al doilea transport cu cei 4000 ramasi a plecat pe 13 la Atachi.
Din cei 6000 de evrei trimisi la Marculesti, 90% au fost ucisi pe drum si in lagarele din Bersad, Obodovca, Tibulovca, Balta .Atat gardienii dar mai ales conditiile de viata, frigul, foamea, bolile au fost cauza mortii.
Din ceo 4,000 ce au plecat la Atachi, 25 % au decedat.

Cateva nume mai cunoscute ale martirilor the Rabbis Azriel Kaveh, Moshe and Haim Gottlieb; t Aharon Keren, Yossef Shechter, Hirsh Melech Shreiber; the physicians Dr. Nobert Doler, Dr. Gever, Dr. Ephraim Sabbath; lawyers Reuben Lang, Meshulem Katz, Shmuel Merling, Hirsch Konig, Pinchas Brecher, Pinchas Katz, Kalman Wasserman, Berl Rath, Yossef Postilnick, Yaacov Bernstein, Yishayahu Moshe Postelnick, Shalom Sternshosh; , Hannah Kunstadt, and Hannah Lang,
Dupa razboi
Supravietuitorii au inceput in 1945 sa se intoarca in oras. Din cei 4000 unii au preferat sa plece in alte orase care i-ar fii dus mai usor apoi catre Israel..Din fostii locuitorii 1500 au revenit. Multi din locuitorii Bucovinei de Nord au ales Radautiul iar aceasta caravana a luat sfarsit in 1946 cand rusii au inchis granite. Popultaia evreiasca a ajuns la 8000 cifra care a scazut apoi mereu multi emigrand. Se estimeaza ca in acei ani 30000 de evrei au tranzitat orasul. In 1962 ramasesera in oras aproximativ 800 de evrei.

In 1945 Rabbi Yisroel Hornick a fost numit rabin sef. Acest mare invatat si autor a murit in 1947 si de atunci nu a mai existat un sef rabin in Radauti.

Acum ca articolul e gata,daca sunteti pasionat de fotografie va recomand sa va faceti un cont pe site-ul de mai jos, au promotii foarte interesante si odata un cont facut o sa puteti primi mereu in mail cele mai bune oferte.
aparate foto

18 thoughts on “Evreii din Radauti

  1. parca ar fi vorba de filme cu low budget…povestea asta s-a repetat peste tot in lume, alte decoruri, alti actori…aceeasi miscare de scena, aceeasi regie si acelasi scenariu…lipsa de imaginatie a nazistilor a distus multe destine dar nu a reusit sa distruga poporul ales; eu am prins perioada cand in scoli, la istorie, Holocaustul in Romania era predat ca un mic incident, iar Antonescu era eroul neamului, pentru multi inca mai este… e foarte bine de stiut cat rau pot face nepasarea si indiferenta; cred ca daca ar fi fost mai multi buni crestini, care nu s-ar fi lasat dusi de efectul de turma nazist, si ar fi adoptat o atitudine umana, de a-i apara pe evrei, nu s-ar fi scris o pagina atat de intunecata a istoriei; si poate azi ar fi fost posibila inaugurarea unui JCC la Radauti;) ; sa speram ca macar unii au invatat din greseli: uneori neluand atitudine in fata injustitiei poti face un foarte mare rau…

  2. Finalul povesti a fost la fel insa partea ei cea mai frumoasa cred ca face din Radauti o comunitate distincta intre celelalte.Nu stiu un alt orasel cu cateva mii de suflete care sa fii dat rabini sef in Strasbourg si Frankfurt, nu stiu alte orase in care sa fii fost gazduiti si indrumati un numar de 10 ori mai mare de oameni in drumul lor atat de dificil intre lagare si o viata mai buna si care sa fii mentinut o grija permanenta pentru educatia si traiul decent al tuturor membrilor sai deopotriva.

  3. Buna seara ,

    mesajul meu nu are legatura cu ceea ce ati scris, ci mai degraba este o rugaminte pt a-mi da o sugestie .
    Nu sunt sigura ca bunicul meu dinspre mama era evreu , a murit cu mult timp inainte de a ma naste eu ….Cand era tanar , a venit din Radauti si s-a stabilit in Husi , s-a casatorit cu bunica mea (ortodoxa).
    Mama mea imi spune mereu ca mai mult ca sigur bunicul era evreu , insa nu avem dovezi , cred ca se crestinase de multa vreme .
    Mama, eu, fratele meu avem o fizionomie mai deosebita , multa lume ne spune ca avem figura de evrei . Eu momentan locuiesc in Franta si chiar si aici ma mai intreaba lumea daca sunt evreica …Oricum , am o mare slabiciune pentru evrei si doresc sa va intreb daca exista vreo posibilitate , prin arhivele din Radauti, sa aflu despre bunicul.

    Multumesc mult ,

    Gabriela

    • Buna Gabriela, numele meu este Iliada, am 39 de ani si locuiesc in Cleveland, Statele Unite, dar m-am nascut si crescut la Radauti. Nu stiu daca intre timp cineva ti-a raspuns la mesajul tau lasat acum 2 ani in urma pe acest site, in caz ca nu, poate ca pot fi macar putin de folos. Si eu am o “situatie” asemanatoare, mi-am descoperit un strabunic evreu convertit la ortodocsi si am mers la primaria Radauti, la arhiva, unde (cu o mica atentie, ca asa se poarta la romani) mi s-a dat acces la arhivele lor, care merg cu multi ani in urma- eu am ajuns pe la inceputul anilor 1800. Din pacate m-am oprit la numele lui de crestin, nu se mai facea specificarea numelui evreiesc; cind mai ajung in tara, voi incerca sa vad ce arhive au bisericile ortodoxe din oras in privinta botezurilor, cu putin noroc si.. ajutor de Sus, se poate afla ce nume a purtat, in cazul meu, strabunicul, inainte de a fi botezat crestin ortodox. Si eu am o mare dragoste pentru poporul evreu si sunt mindra ca am citeva picaturi din sangele lor.
      Numai bine,
      Iliada

  4. Ma bucur citind toate cele scrise despre evreii
    din Radauti.Eu sunt fiica domnului Lowy iosef
    Friederich(cine l-a cunoscut si care apare si in
    una din poze).Momentan eu locuiesc in Israel
    si vizitez radautilul in fiecare an,si ma doare inima vazind cum incetul cu incetul nu mai raman deloc evreii in orasel.M-as bucura daca cineva care ma cunoaste va lua legatura cu mine.

    • Buna Angela,
      Eu de curand am descoperit ca parintii strabunicii mele s-ar putea sa fi fost evrei, avand in vedere faptul ca locuiau in Radauti si au fost printre cei deportati. Din pacate strabunica nu mai traieste asa ca nu pot afla mai multe despre familia ei (si a mea). Dar mi-a placea daca ai putea sa ma ajuti cu informatii, orice fel de informatie, cat de mica m-ar ajuta foarte mult. De mult am banuiala ca as putea avea sange de evreu dar numai de curand am aflat ca exista o posibilitate foarte mare. Oricum ce e foarte interesant e faptul ca mereu am fost intr-un fel legata de evrei. Matusa mea s-a casatorit cu un evreu si acum amandoi locuiesc in Tel Aviv.
      Iti scriu la 5 ani de cand ai lasat mesajul, deci posibilitatea ca tu sa imi raspunzi e foarte mica. Totusi mi-ar placea sa stiu orice frantura de informatie.
      Multumesc.

  5. Sint mindra ca m-am nascut si crescut in Radauti.Familia mamei, Lilly Welt, 10 persoane
    a avut aceeasi soarta crunta ,ca atitia alti evrei,fiind goniti din casa spre Obodovka, Transnistria.
    Daca cineva a cunoscut-o pe Lonea-Salomeea,
    sora mamei mele,care s-a stins in Obodovka la virsta de numai 16 primaveri, rog a fi contactata.
    Apreciez mult cele scrise despre evreii din Radauti ,inainte de Holocaust.
    La revedere
    Rony

  6. da si eu as vrea sa aflu cate ceva despre familia botezat.As vrea sa stiu mai multe detalii pentru k am auzit k el inaintea prigoanie era un evreu cu foarte mult pamant in oras.Undeva pe scolii noi daca nu ma insel si ca sa nu ii se ia averea si pamnturile a fost nevoit sa se boteze,iar de atunci a ramas numele Botezat.Eu ma trag din ei si as vrea si eu sa stiu si eu mai multe

  7. exista un fond recent pus in cercetare la Arhivele Statului din Suceava, numit Comunitatea Evreiască din Rădăuti/Radautz. Poate fi usor consultat, informații pretioase le gasiti la Compartimentul Stare civilă din Primaria Radauti consultând registrele Nou Nascuti, Casatoriti, Morti structurati pe ani. Recent a fost inaugurat un Punct Muzeistic in incinta Sinagogii Mari din Radauti, cu documente si imagini extrem de interesante si de emotionante.

  8. Două menţiuni pe care această fostă şi veşnică rădăuţeancă le consideră necesare:
    1. Ultimele două fotografii (cea cu bărbaţii cu talit şi filacterii şi cea cu dricul în viscol) aparţin fotografului american Laurence Salzmann şi fac parte dintr-un volum numit “The Jews of Radautz”. L.S. a petrecut aprox. un an la Rădăuţi pe la finele anilor 70, cu o bursă Gougenheim, primită, cred, pentru realizarea unui film etnografic în România. Cu aceeaşi ocazie a fost solicitat de Com. Evreiască din Philadelphia să documenteze o comunitate evreiască locală în extincţie. Laurence era bine cunoscut în oraş, bineînţeles de populaţia evreiască, dar şi de alţii, în special de frecventatorii băii de aburi, care doreau să fie imortalizaţi la faţa locului de către un fotograf american. Venită în vacanţă la părinţi, am avut ocazia să-l conduc pe la casele evreilor, pentru poze şi interviuri, şi să-i servesc drept interpretă. Laurence mi-a împrumutat cărţile lui Carlos Castaneda – biblia generaţie în materie de droguri – cine n-a crescut în România ştie despre ce vorbesc.
    2. Un foarte ilustru – deşi mai puţin cunoscut – originar din Răd. este poetul Dan Pagis (deportat la vârsta de 11 ani în Transnistria, ajuns în Israel la 16 ani, profesor de literatură medievală la Univ. Ebraică.) Prin anii 80 am citit un poem de-al lui care se referea în mod evident la fotografia cu dricul al lui Laurence Salzmann.

  9. I was born in Radautz and visited a few years ago to reclaim the property of my grandparents and also study the genealogical archives. At the end, I found nearly everything I was looking for, but it took me years and many journeys. Today, with hindsight, I would do it differently when looking for genealogical records. I would hire a lawyer

  10. Strabunicii mei, Naftali si Amalia Alpern, au fost printre cei deportati in Transnistria si au scapat cu viata. Sunt bucuroasa sa ma numar printre cei care au inaintasi supravietuitori ai Holocaustului. Nu au emigrat in Israel, au ramas in Radauti, locul in care m-am nascut si am crescut si eu. Amandoi sunt inmormantati in cimitirul evreiesc din Radauti. Eu locuiesc in Cluj-Napoca, dar vizitez anual orasul pe care-l consider sursa mea de energie vitala.

      • Sunt un poet radautean stabilit in Canada. Scriu si eu un poem dtramatic cu privire la evreii din Radauti. Doresc sa corespondam. Va doresc, asa cum se spunea la Radauti, tot binele din lume ;i va transmit cordiale salutari. Mircea Le jeudi 3 avril 2014 16h07, Davidlevs Weblog a écrit : WordPress.com Bondy Stenzler commented: “Care Ingrid”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s