La sugestia primita mai demult incerc acum sa scriu cateva lucruri sper interesante si relevante despre istoria evreilor din Radauti. O istorie de 200 de ani avand in mijloc o perioada de apogeu nu poate fii spusa intr-un post. Am incercat totusi sa cuprind elementele esentiale ale existentei acestei comunitati in acest oras, istorie asemanatoare cu a multor comunitati din multe orase.
Inceputul
Primii evrei care s-au stabilit aici in Radauti (Romanian-Radauti, German-Radautz, Yiddish-Radowitz) veneau din Boemia la sfarsitul secolului 18 si au fost urmati ulterior de altii din Galitia si Rusia.
Primele cifre
Trei familii evreiesti sunt consemnate in registrul de taxe in 1807.Sinagoga a fost inaugurata in 1830 ulterior s-a achizitionat spatiu pentru un cimitir. 3452 de evrei erau consemnati in 1880 (30.9% din populatie), si 6,000 in 1914. In 1888, existau in Radauti,opt case de rugaciune in completarea Sinagogii.
Dupa marea Unire din 1918 evreii au participat in consiliul orasului iar o scoala evreiasca ce cuprindea o gradinita si cursuri pentru adulti era sustinuta de Comunitatea Evreiasca. Din 1919 pana in 1926, a functionat si un liceu particular evreiesc. Printre rabinii din Radauti s-au numarat Eliezer Lipmann Kunstadt 1894-1907); Jacob Hoffmann (1912-1923); si autorul Jacob Nacht (1925-28). In Octobrie 1941 evreii din Radauti, 4,763 la numar (32% din populatia totala), au fost deportati in lagare ramanand in 1942, 42 de evrei in oras.
Unii supravietuitori au revenit in 1944 si in 1947 erau circa 6000 de evrei in oras.
Ulterior emigratia catre Israel si alte state au facut ca in anii 70 sa ramana 700 de evrei in oras. Activitatea comunitara a functionat in continuare mai ales in ceea ce priveste servicul religios.
Viata
Evreii erau implicati intr-o gama variata de meserii:produceau zahar, ambalaje, mobila, produse din metal,sapun , lumanari si chiar echipamente electrice.
Inaintea inceperii celui de al doilea razboi modial sunt consemnate 250 de intreprinderi dezvoltate de evrei de asemenea o parte importanta din doctori, dentisti, avocati si farmacisti fiind evrei.
Organizarea
Incepand cu 1856 evreii din Radauti si-au organizat proppria lor Kehilah (strucutura autonoma religioasa evreiasca supravegheata de autoritatile regiunii care se ocupa de desfasurarea vietii religioase precum si de colectarea de taxe.
Templul
In timpul vizitei in Radauti a imparatului Franz Joseph I in 1880 o delegatie de evrei a solicitat un teren pentru o sinagoga dat fiind numarul tot mai mare de evrei. Imparatul a fost de accord si pe 18 August 1883 de ziua imparatului noua sinagoga a fost inaugurata.
\Rabinii si educatia
Rabinul Yitzhak Kunstadt (1883-1909) a fost un mare invatat si orator. A scris o serie de carti cum ar fii “Luah Erez”, si “Luhot Shniot.” A fost un model in cresterea nivelului religios si moral al comunitatii. In 1892, a fondat impreuna cu Dr. Nathan Birnbaum organizatia sionista “Ahvat Zion,” . Dupa el, Dr. Yaacov Hoffman a renuntat in 1922 la a fi sef rabin in Radauti pentru a accepta aceasi functie de sef Rabin in Frankfurt.
Incepand din 1830 si pana la inceperea celui de al doilea razboi mondial cursurile de Talmud Tora au fost accesibile tuturor copiilor. In 1939 130 de copii studiau in 4 clase.
In 1907 scoala “Safah Brurah” s-a deschis iar in anii 30 ajunsese la 200 de elevi pe an cu profesori cunoscuti precum Goldstein, Czernstrovsky si Moshe Blei, toti au murit in timpul Holocaustlui.
La inceputul razboiului functionau in oras 23 de case de rugaciune.
Ajutorul
In 1925 un azil pentru varstnicii evrei a fost deschis. In care 40 de batrani traiau in conditii decente iar in acelasi an o cantina oferea mese gratuite pentru apropae 100 de nevoiasi.
Rabinul Dr. Rabbi Yaacov Nacht a fost numit in 1926 Rabin sef dar in 1928 a plecat fiind numit Rabin sef in Strasbourg .
Inceputul sfarsitului
Problemele au inceput in 1937. Evreii erau batuti pe strada si siliti sa tina magazinele deschide de Shabat. In iunie 1940 s-a trecut de la rau la foarte rau. Legislatia prevedea portul obligatorii a Stelei lui David, confiscarea propietatilor, expulzarea din scoli si din functiile publice.
Pe 24 Ianuarie 1941 e mentionat primul progrom in care 12 evrei au fost ucisi.
Ultimul capitol
Ultimul capitol incepe pe 22 iunie 1941. Pe 11t Octombrie 1941, cei 10,000 evrei impreuna cu cei deja refugiati in oras li s-a ordonat sa paraseasca in 48 de ore orasul cu destinatia Transnistria.
Trenurile de vite au dus mai intai pe 12 si 13 Octobrie 6,000 de evrei catre Marculesti in Basarabia.. Al doilea transport cu cei 4000 ramasi a plecat pe 13 la Atachi.
Din cei 6000 de evrei trimisi la Marculesti, 90% au fost ucisi pe drum si in lagarele din Bersad, Obodovca, Tibulovca, Balta .Atat gardienii dar mai ales conditiile de viata, frigul, foamea, bolile au fost cauza mortii.
Din ceo 4,000 ce au plecat la Atachi, 25 % au decedat.
Cateva nume mai cunoscute ale martirilor the Rabbis Azriel Kaveh, Moshe and Haim Gottlieb; t Aharon Keren, Yossef Shechter, Hirsh Melech Shreiber; the physicians Dr. Nobert Doler, Dr. Gever, Dr. Ephraim Sabbath; lawyers Reuben Lang, Meshulem Katz, Shmuel Merling, Hirsch Konig, Pinchas Brecher, Pinchas Katz, Kalman Wasserman, Berl Rath, Yossef Postilnick, Yaacov Bernstein, Yishayahu Moshe Postelnick, Shalom Sternshosh; , Hannah Kunstadt, and Hannah Lang,
Dupa razboi
Supravietuitorii au inceput in 1945 sa se intoarca in oras. Din cei 4000 unii au preferat sa plece in alte orase care i-ar fii dus mai usor apoi catre Israel..Din fostii locuitorii 1500 au revenit. Multi din locuitorii Bucovinei de Nord au ales Radautiul iar aceasta caravana a luat sfarsit in 1946 cand rusii au inchis granite. Popultaia evreiasca a ajuns la 8000 cifra care a scazut apoi mereu multi emigrand. Se estimeaza ca in acei ani 30000 de evrei au tranzitat orasul. In 1962 ramasesera in oras aproximativ 800 de evrei.
In 1945 Rabbi Yisroel Hornick a fost numit rabin sef. Acest mare invatat si autor a murit in 1947 si de atunci nu a mai existat un sef rabin in Radauti.
6 responses so far ↓
nimo // June 18, 2008 at 2:22 pm |
parca ar fi vorba de filme cu low budget…povestea asta s-a repetat peste tot in lume, alte decoruri, alti actori…aceeasi miscare de scena, aceeasi regie si acelasi scenariu…lipsa de imaginatie a nazistilor a distus multe destine dar nu a reusit sa distruga poporul ales; eu am prins perioada cand in scoli, la istorie, Holocaustul in Romania era predat ca un mic incident, iar Antonescu era eroul neamului, pentru multi inca mai este… e foarte bine de stiut cat rau pot face nepasarea si indiferenta; cred ca daca ar fi fost mai multi buni crestini, care nu s-ar fi lasat dusi de efectul de turma nazist, si ar fi adoptat o atitudine umana, de a-i apara pe evrei, nu s-ar fi scris o pagina atat de intunecata a istoriei; si poate azi ar fi fost posibila inaugurarea unui JCC la Radauti;) ; sa speram ca macar unii au invatat din greseli: uneori neluand atitudine in fata injustitiei poti face un foarte mare rau…
davidlev // June 18, 2008 at 8:02 pm |
Finalul povesti a fost la fel insa partea ei cea mai frumoasa cred ca face din Radauti o comunitate distincta intre celelalte.Nu stiu un alt orasel cu cateva mii de suflete care sa fii dat rabini sef in Strasbourg si Frankfurt, nu stiu alte orase in care sa fii fost gazduiti si indrumati un numar de 10 ori mai mare de oameni in drumul lor atat de dificil intre lagare si o viata mai buna si care sa fii mentinut o grija permanenta pentru educatia si traiul decent al tuturor membrilor sai deopotriva.
gabriela // November 10, 2008 at 11:05 pm |
Buna seara ,
mesajul meu nu are legatura cu ceea ce ati scris, ci mai degraba este o rugaminte pt a-mi da o sugestie .
Nu sunt sigura ca bunicul meu dinspre mama era evreu , a murit cu mult timp inainte de a ma naste eu ….Cand era tanar , a venit din Radauti si s-a stabilit in Husi , s-a casatorit cu bunica mea (ortodoxa).
Mama mea imi spune mereu ca mai mult ca sigur bunicul era evreu , insa nu avem dovezi , cred ca se crestinase de multa vreme .
Mama, eu, fratele meu avem o fizionomie mai deosebita , multa lume ne spune ca avem figura de evrei . Eu momentan locuiesc in Franta si chiar si aici ma mai intreaba lumea daca sunt evreica …Oricum , am o mare slabiciune pentru evrei si doresc sa va intreb daca exista vreo posibilitate , prin arhivele din Radauti, sa aflu despre bunicul.
Multumesc mult ,
Gabriela
LoWY Angela // December 2, 2008 at 11:32 pm |
Ma bucur citind toate cele scrise despre evreii
din Radauti.Eu sunt fiica domnului Lowy iosef
Friederich(cine l-a cunoscut si care apare si in
una din poze).Momentan eu locuiesc in Israel
si vizitez radautilul in fiecare an,si ma doare inima vazind cum incetul cu incetul nu mai raman deloc evreii in orasel.M-as bucura daca cineva care ma cunoaste va lua legatura cu mine.
theodora // January 24, 2009 at 4:09 pm |
..woow,desi am 11 ani am inceput sa ma documentez foarte mult despre orasul meu natal,radauti.Interesant……
Mrs.Rony Kraft -Sadigurschi // May 28, 2009 at 11:36 pm |
Sint mindra ca m-am nascut si crescut in Radauti.Familia mamei, Lilly Welt, 10 persoane
a avut aceeasi soarta crunta ,ca atitia alti evrei,fiind goniti din casa spre Obodovka, Transnistria.
Daca cineva a cunoscut-o pe Lonea-Salomeea,
sora mamei mele,care s-a stins in Obodovka la virsta de numai 16 primaveri, rog a fi contactata.
Apreciez mult cele scrise despre evreii din Radauti ,inainte de Holocaust.
La revedere
Rony