Davidlev’s Weblog

Entries categorized as ‘In the Beginning’

Bucuria Torei – sa ne bucuram impreuna

October 9, 2009 · Leave a Comment

Maine sambata 10 Octombrie 2009 ora 19.30 avem bucuria de a serbam una din cele mai frumoase si pline de veselie sarbatori evreiesti si anume Simhat Tora.
Rugaciunea de seara incepe sambata aceasta la ora 19.00. Feel free to join:D

Despre semnificatia exacta puteti citi mai jos
Simhat Torah, sau “Bucuria Torei” este celebrarea savarsirii ciclului anual al citirii Torei in sinagogi. Aceasta sarbatoare cade in Diaspora a doua zi dupa Sminei Azeret, deci pe 23 Tisrei, iar in Israel ea este celebrata in aceeasi zi cu Sminei Ateret, pe 22 Tisrei.

Spre deosebire de celelalte sarbatori majore ale calendarului evreiesc, Simhat Torah este o sarbatoare relativ recenta. Celebrarea ei nu este ceruta de Torah si nu este prevazuta nici in Talmud. Se pare ca ea s-a insitituit treptat, incepand din perioada gaonimilor (aproximativ secolele 6-11 e.n.) in timpul perioadei precedente, peioadei Talmudice, citirea publica a Torei se derula pe o perioada de trei ani. Acest obicei a fost schimbat dupa obiceiul Gaonilor din Babilonia, a caror autoritate in aceasta materie s.a impus in intreaga lume evreiasca. Ei au introdus ciclul anual de citire in public a Torei si au sugerat se pare ideea unei sarbatori la sfarsitul unui astfel de ciclu.

Sarbatoarea de Simhat Torah a fost astfel introdusa. In secolul al 14-lea s-a canonizat obiceiul de a se incepe citirea Torei imediat dupa incheierea unui ciclu. O parte din ceremoniile legate de Simhat Torah dateaza pare-se din secolul al 16-lea, cum ar fi ceremoniile de “hakafot” (inconjurarea podiumului de lectura), chemarea a mai multor participanti la citirea Torei, chemarea copiilor pentru binecuvantare; alte obiceiuri fiind introduse ulterior.

Simhat Torah este o marturie a faptului ca o ceremonie relativ tarzie poate deveni atat de populara incat sa se transforme intr-o sarbatoare caracteristica intregului popor.

b) Sarbatorirea Simhat Tora

Elementul central al sarbatorii il reprezinta bucuria citirii Torei si este exprimata printr-o procesiune de inconjurare a “bimei”, respectiv a podiumului de lectura, sau a sinagogii, in care fiecare pe rand poarta sulurile Torei. Aceasta procesiune, numita “hakafot” este repetata de sapte ori si sintetizeaza bucuria citirii si purtarii Torei.

Termenul “hakafot”, care inseamna a inconjura, este mentionat in Biblie, in legatura cu caderea zidurilor orasului Jeriho in timpul lui Josua. El este cel mai des mentionat in legatura cu traditia casatoriei la evrei, unde desemneaza inconjurarea de 7 ori a mirelui de catre mireasa. Obiceiul de a face aceste “hakafot” de Simhat Torah dateaza probabil din secolul al 16-lea, ca a continuare a obiceiului de Sucot. Multi sustin insa ca aceste “hakafot” de Simhat Torah ar fi de fapt legate de ritualul nuptial simbolizand unirea in dragoste a poporului evreu cu Torah.

La slujba de seara, dupa ce se spune “Ata horeta la-daat” (Ti-a fost dat sa vezi), se scot din chivot toate sulurile Torei, pe care credinciosii le poarta apoi de sapte ori in jurul bimei sau sinagogii. Aceste sapte hakafot sunt insotite de cantece, in special imnul de lauda “Ana ha-Sem ho-siana” (Doamne, ajuta-ne Te rugam), urmat de un poem de de recunostinta sub forma de acrostih alfabetic. Intre cele sapte procesiuni, credinciosii canta, danseaza tinand in brate sulurile de Torah. Copiii iau si ei parte la procesiuni, agitand stegulete colorate si suluri de Torah colorate si facute de ei. Dupa acest moment, in unele sinagogi se citeste o sectiune din penultimul capitol al Pentateuhului (Deut. 33, 1-7), fiind de altfel singura data cand se citeste Torah noaptea.

A doua zi procesiunile se repeta, urmate de o lectura lunga a ultimului capitol din Deuteronom, reluat de cate ori este nevoie, pentru ca toti credinciosii sa fie chemati pe rand sa citeasca din Torah. In unele comunitati se citeste simultan in mai multe locuri in sinagoga, in altele sunt chemati mai multi oameni la citirea Torei si ei recita impreuna binecuvantarile in cor.

La aceasta ceremonie iau parte si copiii, chiar daca nu au implinit inca 13 ani. Se intinde deasupra grupului de copii un talit (sal de rugaciune) si sunt binecuvantati cu vorbele adresate de Iacov nepotilor sai. (Gen. 48,16). Aceasta ceremonie se numeste “Kol ha-nearim” (Toti tinerii)
Citirea ultimei pericope din Deuteronom, care incheie Pentateuhul, revine unui credincios, pe care obstea vrea sa-l cinsteasca in mod deosebit. Datorita acestui lucru el este numit “hatan Torah” (logodnicul Torei). El este cel care incheie in mod solemn citirea ultimului sul al Torei, dupa care acesta este rulat.

Se ia dupa aceea un alt sul cu care se incepe noul ciclu anual. Citirea primei pericope, Geneza 1,1-2,3, este o mare cinste pentru cel chemat la podiumul de lectura. El este numit “Hatan Beresit” (logodnicul Inceputului), dupa numele primei carti a Torei, si anume Beresit, Geneza. Lectura din Profeti in aceasta zi este primul capitol din Iosua.

In Israel, in noaptea de dupa Simhat Torah se organizeaza uneori procesiuni in afara sinagogii, cand participantii insotesc rugaciunile cu coruri si muzica instrumentala

Categories: In the Beginning

Un cantec foarte trist- Tigarile

September 26, 2009 · Leave a Comment


Versurile traduse in engleza
A cold night, foggy, darkness everywhere
A boy stands sadly and looks around.
Only a wall protects him from the rain
He holds a basket in his hand
and his eyes beg everyone silently:
I don’t have any strength left to walk the streets
Hungry and ragged, wet from the rain,
I shlep around from dawn.
Nobody gives me any earnings,
Everyone laughs and makes fun of me

Chorus: Please, Buy my cigarettes!
Dry ones, not wet from the rain
Buy real cheap,
Buy and have pity on me.
Save me from hunger now
Buy my matches, wonderful ones, the best,
And with that you will uplift an orphan.
My screaming and my running will be for naught
Nobody wants to buy from me
I will have to perish like a dog.

My father lost his hands in the war
My mother couldn’t bear her troubles anymore
And was driven to her grave at a young age
I was left on this earth unhappy and alone like a stone
I gather crumbs to eat in the old market
A hard bench in the cold park is my bed
And on top of that, the police
Beat me with the edges of their swords and sticks
My pleas and my cries are of no use.

I had a little sister, a child of nature
Together we shlepped around for an entire year.
When with her, it was much easier for me.
My hunger would become lighter when I glanced at her
Suddenly she became weak and sick
Died in my arms on a street bench
And when I lost her I lost everything
Let death come already for me, too.


Versurile transliterate
A kalte nakht a nepldike finster umetum,
shteyt a yingele fartroyert un kukt zikh arum.
Fun regn shitst im nor a vant,
a koshikl halt er in hant,
un zayne oygn betn yedn shtum.

Ikh hob shoyn nit keyn koyekh mer
arumtsugeyn in gaz, hungerig un
opgerizn fun dem regn naz.
Ikh shlep arum zikh fun baginen,
keyner git nisht tsu fardinen,
ale lakhn, makhn fun mir shpaz.

Kupitye koyft she, koyft she papirosn,
trukene fun regn nisht fargozn.
Koyft she bilik benemones,
koyft un hot oyf mir rakhmones,
ratevet fun hunger mikh atsind..
Kupitye koyft she shvebelakh antikn,
dermit verd ir a yosiml derkvikn.
Umzizt mayn shrayen un mayn loyfn,
keyner vil bay mir nit koyfn,
oysgeyn vel ikh muzn vi a hunt.

Mayn tate in milkhome hot farloyrn zayne hent,
mayn mame hot di tsores mer oyshaltn nisht gekent.
Yung in keyver zi getribn,
bin ikh oyf der velt farblibn,
ungliklekh un elnt vi a shteyn.
Breklekh klayb ikh oyf tsum ezn
oyf dem kaltn mark,
a harte bank iz mayn geleger in dem kaltn park.
In dertsu di politziantn, shlog mikh shvern kantn,
z’helft nit mayn betn, mayn geveyn.

Ikh hob gehat a shvesterl, a kind fun der natur,
mit mir tsusamen zikh geshlept hot zi a gants yor.
Mit ir geven iz mir fil gringer, laykhter vern flegt
der hunger, ven ikh fleg a kuk ton nor oyf ir.
Mit amol gevorn iz zi shvakh un zeyer krank,
oyf mayne hent iz zi geshtorbn oyf a gazn-bank.
Un az ikh hob zi farloyrn, hob ikh alts ongevoyrn,
zol der toyt shoyn kumen oykh tsu mir.

Categories: In the Beginning

Shloimele Malkele

September 16, 2009 · Leave a Comment

Dupa ce am invatat cantecul la SIha am tot cautat cantecul pe net si cum nu l-am gasit am zis sa scriu eu despre el.
Cantecul poate fii ascultat AICI in varianta interpretata de Barry Sisters.
Versurile pot fii citite mai jos
Oy, Shloimale, Oy, Shloimale
Bist vi a feigale fraynd,
Oy, Malkele Oy, Malkele du bist mayn friling in may.

Mayn Shloimele oycher, a sheiner
Ot oign tsvei shvartse vi koil
A koht shvartse ur – a tsigayner
Un tseyner vi perl in moyl

Mayn Malke ot tzvey blue oygn
Vi hymlisher bluer lazur
Dus is nit a bolt tzi fartsoign
Fin ale farnachtn fir iur

Oy, Shloimale, Oy, Shloimale
Bist vi a feigale fraynd
Oy, Malkele, Oy, Malkele du bist mayn friling in may

Ven ich gey mit Shloimen shpatsirn
Vinken di shtern tsu mir:
“Zol dayn basherter dich firn
Tsym glik fin der goldener tir”

Es lacht di levune in himl.
Mayn Malkele bist a zoy mid.
Bafalt tsim a zisinker driml
Ven mir zingen beyde dus lid.

Oy, Shloimale, Oy, Shloimale
Bist vi a feigale fraynd
Oy, Malkele, Oy, Malkele du bist mayn friling in may
-
Mayn Shloimele, Malkele
Beide farlibt un getray.

iar traducerea (imbunatatibila of course aici) Daca cineva are o varianta mai buna sunt ochi si urechi..
Oi Şloimolă, oi Şloimolă
Pasăre dragă din rai
Oi Malkelă, oi Malkelă
Eşti primăvara din mai

E Şloim frumos, e lunganul
Cu ochii săi negri tăciune
Şi părul fiert negru, ţiganul
Cu perle în gură, minune.

Malke cu ochii albaştri
Ca rupţi din albastrul ceresc
Ai scoate din minţi şi sihaştrii,
Sunt lucruri ce rar se-ntâlnesc

Cu Şloim când ies la plimbare
Din cer imi fac stele ocheade
Că el e destinul meu care
imi face din aur podoabe.

Pe cer râde luna topita
Şi Malke, tu eşti precum ea
Visez o pereche unita
Când noi amândoi vom cânta

Shloimele al meu, Malkele
ambii indragostiti si sinceri.

Multumiri pentru sprijinul acordat in scrierea acestui post lui Marius Popescu pentru melodie (care la randul sau ii multumeste lui Hajni pentru transmiterea initiala a melodiei), Mirelei Asman pentru versuri, lui Luchi Tenenhaus pentru adaptarea versificata a traducerii si nu in ultimul rand Dlui Ghidu Bruchmaier pentru traducerea din idish in romana.

Categories: In the Beginning

O cununa pentru Shalom Alehem.si o expozitie

September 13, 2009 · Leave a Comment

Astazi 14 Septembrie 2009 are loc la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucuresti(str Iuliu Barash 15) la ora 19.00 concertul spectacol “O Cununa pentru Shalom Alehem”, spectacol consacrat implinirii a 150 de ani de la nasterea lui Shalom Alehem.
Spectacolul va fii in limbile idis si rusa cu traducere in limba romana si va fii sustinut de o serie de artisti talentati din Chisinau.
Pentru ce ce nu stiu Shalom Alehem a fost a fost unul din ctitorii şi clasicii literaturii idiş moderne. A zugrăvit ca nimeni altul, cu realism, fină ironie şi în acelaşi timp cu compasiune viaţa „oamenilor mici” din lumea evreilor din oraşele şi târguşoarele din răsăritul Europei la sfârşitul secolului al XIX-lea şi în primii ani ai secolului al XX-lea. El a fost un mentor al scriitorilor în limba idiş din vremea lui şi cel dintâi care a scris literatură pentru copii în idiş.

Cu ocazia Primei zile italo-română a culturii ebraice va avea loc manifestarea intitulata “Valoarea şi păstrarea memoriei” marti 15 Septembrie 2009 are loc la sediul Institutului Italian de Cultură din Bucureşti in colaborare cu: Centrul de Documentare Ebraică Contemporană (Milano) şi Centrul de Studii Ebraice Goldstein-Goren (Bucureşti) prezentarea expoziţiei “Femei evreice în Italia – Imagini de viaţă din secolele XIX – XX” .
Expoziţia este realizată de către Fundaţia Centrul de Documentare Ebraică Contemporană CDEC din Milano – Arhiva Fotografică, cu contribuţia: Matilde Algranati Terracina, Marina Falco Foa, Paola Mortara Aliverti; colaborare tehnică fotografică: Alberto Jona Falco.

Participă:

Alberto Castaldini, directorul Institutului Italian de Cultură din Bucureşti
Cuvânt introductiv

Michele Sarfatti, directorul Centrului de Documentare Ebraică Contemporană (CDEC) din Milano
“Gli ebrei in Italia nella prima metà del Novecento: storia e memoria”

Felicia Waldman (Centrul de Studii Ebraice Goldstein-Goren)
“Arta pietrei – simbolistica funerara evreiasca”

Anca Ciuciu (Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România-Federatia Comunitatilor Evreiesti)
“Papirene Kinder – Umbrele celor care au plecat”

Vasile Morar (Universitatea Bucureşti)
“Victoria vietii asupra mortii – Imaginea vietii evreiesti in cartea «Motl, Petitorul» a lui Iacov Tihman”
adresa si date de contact
Aleea Alexandru, 41
011822 Bucureşti – România
Tel: + 40 21 231 0880 / 85 / 87
Fax: + 40 21 231 0894

Categories: In the Beginning

Matineu cultural. Curiosi?

September 4, 2009 · 1 Comment

Institutul Italian de Cultură din Bucureşti semnalează
matineul cultural consacrat prezentării lui
Herşcu Şaim Cahane z.l.,
activist sionist, filantrop şi jurnalist, născut în comuna Iveşti (fostul judeţ Tecuci), care a trăit în a doua parte a vieţii la Asmara, capitale Eritreei, fostă colonie italiană. Astfel de-a lungul vieţii a avut strânse contacte culturale şi economice de colaborare cu Italia.
Data: 6 septembrie 2009

Ora: 11.00

Locul: Centrul Comunitar Evreiesc din Bucureşti – Str. Popa Soare 18

Organizat de : Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Centrul Comunitar Evreiesc din Bucureşti

În colaborare cu: Institutul Italian de Cultură din Bucureşti
La eveniment participă Dova Cahane, Medy Goldenberg, Israel Sabag şi Shai Orni.
Moderator va fi deputatul Aurel Vainer, preşedintele FCER

Categories: In the Beginning