Davidlev’s Weblog

Un cantec foarte trist- Tigarile

September 26, 2009 · Leave a Comment


Versurile traduse in engleza
A cold night, foggy, darkness everywhere
A boy stands sadly and looks around.
Only a wall protects him from the rain
He holds a basket in his hand
and his eyes beg everyone silently:
I don’t have any strength left to walk the streets
Hungry and ragged, wet from the rain,
I shlep around from dawn.
Nobody gives me any earnings,
Everyone laughs and makes fun of me

Chorus: Please, Buy my cigarettes!
Dry ones, not wet from the rain
Buy real cheap,
Buy and have pity on me.
Save me from hunger now
Buy my matches, wonderful ones, the best,
And with that you will uplift an orphan.
My screaming and my running will be for naught
Nobody wants to buy from me
I will have to perish like a dog.

My father lost his hands in the war
My mother couldn’t bear her troubles anymore
And was driven to her grave at a young age
I was left on this earth unhappy and alone like a stone
I gather crumbs to eat in the old market
A hard bench in the cold park is my bed
And on top of that, the police
Beat me with the edges of their swords and sticks
My pleas and my cries are of no use.

I had a little sister, a child of nature
Together we shlepped around for an entire year.
When with her, it was much easier for me.
My hunger would become lighter when I glanced at her
Suddenly she became weak and sick
Died in my arms on a street bench
And when I lost her I lost everything
Let death come already for me, too.


Versurile transliterate
A kalte nakht a nepldike finster umetum,
shteyt a yingele fartroyert un kukt zikh arum.
Fun regn shitst im nor a vant,
a koshikl halt er in hant,
un zayne oygn betn yedn shtum.

Ikh hob shoyn nit keyn koyekh mer
arumtsugeyn in gaz, hungerig un
opgerizn fun dem regn naz.
Ikh shlep arum zikh fun baginen,
keyner git nisht tsu fardinen,
ale lakhn, makhn fun mir shpaz.

Kupitye koyft she, koyft she papirosn,
trukene fun regn nisht fargozn.
Koyft she bilik benemones,
koyft un hot oyf mir rakhmones,
ratevet fun hunger mikh atsind..
Kupitye koyft she shvebelakh antikn,
dermit verd ir a yosiml derkvikn.
Umzizt mayn shrayen un mayn loyfn,
keyner vil bay mir nit koyfn,
oysgeyn vel ikh muzn vi a hunt.

Mayn tate in milkhome hot farloyrn zayne hent,
mayn mame hot di tsores mer oyshaltn nisht gekent.
Yung in keyver zi getribn,
bin ikh oyf der velt farblibn,
ungliklekh un elnt vi a shteyn.
Breklekh klayb ikh oyf tsum ezn
oyf dem kaltn mark,
a harte bank iz mayn geleger in dem kaltn park.
In dertsu di politziantn, shlog mikh shvern kantn,
z’helft nit mayn betn, mayn geveyn.

Ikh hob gehat a shvesterl, a kind fun der natur,
mit mir tsusamen zikh geshlept hot zi a gants yor.
Mit ir geven iz mir fil gringer, laykhter vern flegt
der hunger, ven ikh fleg a kuk ton nor oyf ir.
Mit amol gevorn iz zi shvakh un zeyer krank,
oyf mayne hent iz zi geshtorbn oyf a gazn-bank.
Un az ikh hob zi farloyrn, hob ikh alts ongevoyrn,
zol der toyt shoyn kumen oykh tsu mir.

→ Leave a CommentCategories: In the Beginning

Un cantec foarte simpatic

September 22, 2009 · 1 Comment

→ 1 CommentCategories: 1

Shana Tova

September 17, 2009 · Leave a Comment

Shana Tova U Metuka
Sa fie un an nou dulce si plin de impliniri.

Va urez tuturor un an nou plin de sanatate si bucurii.
Pentru cei curiosi rugaciunea la Adamache incepe vineri la 18.30 iar sambata la 9 30 dimineata si apoi la 18.45 seara.
Ne vedem acolo intr-un an mai bun.
Si o melodie speciala sarbatorii plina de elan si voie buna cum dorim sa fie si anul 5770.

→ Leave a CommentCategories: A new life

Shloimele Malkele

September 16, 2009 · Leave a Comment

Dupa ce am invatat cantecul la SIha am tot cautat cantecul pe net si cum nu l-am gasit am zis sa scriu eu despre el.
Cantecul poate fii ascultat AICI in varianta interpretata de Barry Sisters.
Versurile pot fii citite mai jos
Oy, Shloimale, Oy, Shloimale
Bist vi a feigale fraynd,
Oy, Malkele Oy, Malkele du bist mayn friling in may.

Mayn Shloimele oycher, a sheiner
Ot oign tsvei shvartse vi koil
A koht shvartse ur – a tsigayner
Un tseyner vi perl in moyl

Mayn Malke ot tzvey blue oygn
Vi hymlisher bluer lazur
Dus is nit a bolt tzi fartsoign
Fin ale farnachtn fir iur

Oy, Shloimale, Oy, Shloimale
Bist vi a feigale fraynd
Oy, Malkele, Oy, Malkele du bist mayn friling in may

Ven ich gey mit Shloimen shpatsirn
Vinken di shtern tsu mir:
“Zol dayn basherter dich firn
Tsym glik fin der goldener tir”

Es lacht di levune in himl.
Mayn Malkele bist a zoy mid.
Bafalt tsim a zisinker driml
Ven mir zingen beyde dus lid.

Oy, Shloimale, Oy, Shloimale
Bist vi a feigale fraynd
Oy, Malkele, Oy, Malkele du bist mayn friling in may
-
Mayn Shloimele, Malkele
Beide farlibt un getray.

iar traducerea (imbunatatibila of course aici) Daca cineva are o varianta mai buna sunt ochi si urechi..
Oi Şloimolă, oi Şloimolă
Pasăre dragă din rai
Oi Malkelă, oi Malkelă
Eşti primăvara din mai

E Şloim frumos, e lunganul
Cu ochii săi negri tăciune
Şi părul fiert negru, ţiganul
Cu perle în gură, minune.

Malke cu ochii albaştri
Ca rupţi din albastrul ceresc
Ai scoate din minţi şi sihaştrii,
Sunt lucruri ce rar se-ntâlnesc

Cu Şloim când ies la plimbare
Din cer imi fac stele ocheade
Că el e destinul meu care
imi face din aur podoabe.

Pe cer râde luna topita
Şi Malke, tu eşti precum ea
Visez o pereche unita
Când noi amândoi vom cânta

Shloimele al meu, Malkele
ambii indragostiti si sinceri.

Multumiri pentru sprijinul acordat in scrierea acestui post lui Marius Popescu pentru melodie (care la randul sau ii multumeste lui Hajni pentru transmiterea initiala a melodiei), Mirelei Asman pentru versuri, lui Luchi Tenenhaus pentru adaptarea versificata a traducerii si nu in ultimul rand Dlui Ghidu Bruchmaier pentru traducerea din idish in romana.

→ Leave a CommentCategories: In the Beginning

Cum a fost la ziua italo-romana a culturii ebraice

September 15, 2009 · Leave a Comment

Evenimentul la care ma refer face parte dintr- o serie intitulata “Valoarea si pastrarea memorie” titlu pe deplin meritat.
Manifestarea de dovedea promitatoare de la inceput:D.Prezenta in sala a lectorilor italieni si romani era dublata de cea a unui fost candidat la presedentia CEB cu nume cunoscut in toata Europa. Insa mirare acesta nu a scos o vorba.
Stiati ca din 1907 pana in 1913 Roma a avut un primar evreu? Ernesto Nathan fiul lui Sara Levi si al lui Mayer Moses Nathan a condus un oras in care locuia printre altii si Papa. Stiati ca desi erau 0,1 % din populatie evreii erau 10 % din licentiati si 7 % din profesorii universitari?
Acestea au fost doar cateva din cele prezentate de Michele Sarfatti, directorul Centrului de Documentare Ebraică Contemporană (CDEC) din Milano, un profesionist veritabil al acestui domeniu al cercetarii istoriei evreilor.
Inedita a fost comparatia facuta privind asemanarea dintre oul lui Columb si masurile antievreiesti din perioada premergatoare Holocaustului.
Profesoara Felicia Waldman a facut o prezentare privind arta funerara in cimitirele evreiesti ilustrand cu exemple din Targu Neamt, orasul care odinioara avea jumatate din populatie drept evrei si din care au plecat Moshe Idel si Irving Layton.
De populatia evreiasca de odinioara azi ne reaminteste mai mult cimitirul. Acesta e plin de morminte monument vechi cu imbinari unice ale unor simboluri cum ar fii leii, mainile, menora, florile cupa sau coroana. Un mormant avea chiar o hupa gravata. Fata de originalitatea si arta monumentelor funerare din secolul 18-19 pune pe ganduri cat de asemanatoare au devenit azi acestea.
Pana la urmatoarea prezentare, Alberto Castaldini, directorul Institutului Italian de Cultură din Bucureşti a povestit despre faimosul rabin de la Stefanesti cu al sau mormant gol dupa transportatea osemintelor acestuia in Israel, insa la care mormant mai vin si azi evrei si neevrei in pelerinaj.
O expunere foarte interesanta a avut Anca Ciuciu si anume Papirene Kinder – Umbrele celor care au plecat”.
Expresia a inceput sa fie folosita la inceputul secolului 19 cand multi tineri evrei isi cautau norocul in departe de locurile natale iar singura alinare ce mai putea fii primita de familie era o fotografie.
Papirene Kinder se refera la toti cei apropiati sufleteste sau familial care nu au putut fii aproape de cei dragi si care au fost si raman prezenti in sufletele celor apropiati si printr-o fotografie.
Papirene Kinder e si un cantec ale carui versuri pot fii citite aici.
Cantecul poate fii ascultat intr-un fragment AICI si AICI.
In acele vremuri fotografia era o raritate dedicata mai ales evenimetelor majore de familie.Orice astfel de martuirie de la inceputul secolului trecut ascunde o intreaga poveste de viata.
Impresionanta a fost poza de familie in care familia tinea poza unicei fiice stinsa din viata prematur.
IMG_7580
Pacat ca nu foarte multi oameni au asistat la aceasta manifestare.
Sper ca mai multi vor avea acces la o mica parte din cele prezentate acolo prin intermediul acestui post.
Va prezint si un site prezentat in cadrum manifestarii dedicat aceleiasi teme: pastrarea memoriei.

→ Leave a CommentCategories: Cum a fost..