Sala memoriei

“Zi de zi, clipa de clipa, trecutul este adus la zi. In acest fel, se poate dovedi cu ajutorul probelor documentare ca orice previziune facuta de Partid a fost corecta. Toata istoria e un manuscris scris si rescris indiferent de cate ori se dovedeste necesar. Cel mai mare serviciu al Sectiei Documentare este format, pur si simplu, din persoane a caror datorie consta in a depista si aduna toate exemplarele din carti,ziare sau documente care au fost inlocuite si, deci trebuie distruse. Si cartile sunt adunate si rescrise de mai multe ori si, de fiecare data cand sunt tiparite, nimeni nu recunoaste ca ar fii avut loc o modificare.”

1984 George Orwell

Pe 10 mai 1933, zeci de mii de cărţi au fost confiscate din biblioteci şi din colecţii private şi arse în public la Berlin şi în alte oraşe din Germania.

Cărţile erau considerate literatură decadentă şi cu prea multă influenţă evreiască.Printre cărţile care au fost arse pe data de 10 mai 1933 se aflau cărţi ale lui Berthold Brecht, Franz Kafka, Sigmund Freud, Max Brod, John Dos Passos, Theodore Dreiser, Friedrich Engels, Ernest Hemingway, Erich Kastner, Paul Klee, Vladimir Lenin, Jack London, Heinrich Mann, Thomas Mann, Karl Marx, Erich Maria Remarque, H G Wells, Stefan Zweig si multi altii.

Motivul arderii cărţilor pentru a distruge memoria apare la mai mulţi autori: în Don Quijote al lui Cervantes exista o scena in care sunt arse o mare parte din cartile care l-au transformat pe ruinatul nobil in Cavalerul Tristei Figuri; în 451 Fahrenheit, capodopera lui Ray Bradbury, cartile din intreaga lume sunt cautate si arse de echipe speciale de pompieri, care de data aceasta nu sting flacarile, ci le aprind, pentru a distruge memoria umanitatii. Bradbury avea sa declare mai tarziu ca scrisese cartea inspirat de arderea cartilor de catre nazisti, 451 de grade Fahrenheit fiind temperatura la care arde hartia; în 1984 al lui G. Orwell sala numită în mod eufemistic “sala memoriei” este folosită pentru a arde orice carte sau text care nu place regimului, menţionându-se “totala distrugere a cărţilor publicate până la 1960.”

Cu o sută de ani mai devreme,Heinrich Heine ale carui carti au cazut si ele prada focului scrisese cuvintele profetice: “Dort, wo man Bücher verbrennt, verbrennt man am Ende auch Menschen” “Unde ard cărţi, într-o zi vor arde şi fiinţe umane“.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s