Cel mai grandios experiment ever ever

Pentru cititorii mai comozi avem un filmulet:).

Pentru ceilalti cartea:) in rezumat, e drept.
Cel mai grandios experiment ştiinţific de până acum se poate sfârşi apocaliptic, consideră contestatarii lui. In curand (poate deja a si fost) va fi pus în mişcare cel mai mare accelerator de particule din lume. Giganticul aparat electromagnetic (LHC) va produce o coliziune extrem de puternică între hadroni (particule elementare cu masă egală sau superioară protonilor, susceptibile de interacţiune nucleară), după cum precizează Organizaţia Europeană pentru Cercetări Nucleare (CERN). Dar energia rezultată din coliziune va fi de 14 Tera electron/volţi (TeV), putând să genereze „găuri negre“ artificiale care ar înghiţi Pământul, ba chiar şi întregul Univers.

Numeroase voci, mai mult sau mai puţin avizate, atrag atenţia asupra acestei posibilităţi, deşi specialiştii o consideră „apropiată de zero“, potrivit cotidianului francez „Liberation“.

Posibilitatea apariţiei de „găuri negre“ – zone de antimaterie caracterizate printr-o puternică atracţie gravitaţională, putând absorbi planete sau constelaţii întregi – este „aproape“ nulă, consideră specialiştii care lucrează la proiect. Numai că acest „aproape“ a generat groază printre cei care consideră că fizicienii europeni se joacă de-a Dumnezeu.

„Problema care se pune este cea a infinitului, comparat cu frontierele cunoaşterii. Dacă şansa de a se naşte o «gaură neagră» este infimă, atunci mai există o şansă cât de mică să fie şi pericol. Dacă ne referim la pericolul dispariţiei Pământului, atunci el nu are limite. Şi dacă înmulţim şansa infimă cu pericolul infinit, obţinem un… risc infinit“, apreciază „Liberation“.

Principiul riscului infim multiplicat cu pericolul infinit i-a făcut pe unii să târască CERN prin tribunale. Americanul Walter L. Wagner şi spaniolul Luis Sancho au avut curajul să facă acest lucru, în martie, în faţa unui tribunal din Hawaii. Ba chiar au şi apreciat că, în doar câteva luni, Terra va fi absorbită de „gaura neagră“ care se va produce. Au pierdut, dar întrebările ridicate de ei rămân. Mai ales că justificările fizicienilor, care spun că habar n-au despre ce se va întâmpla în interiorul LHC, sperând că vor fi plăcut surprinşi, n-au nimic liniştitor.

„Cum ar putea fizicienii să ne asigure că nu există riscuri, sperând totodată că vor descoperi ceva incredibil?“, se întreabă şi Michel Spiro, directorul Institutului Naţional de Fizică Nucleară din Franţa, citat de „Liberation“.
O sută de cercetători români se află printre cei 10.000 de oameni de ştiinţă, proveniţi din peste 70 de ţări, care au lucrat un deceniu şi jumătate la proiectul care va simula o explozie de tipul Big Bang, informează realitatea.net. Protonii vor trece printr-un tunel de 27 de km lungime şi vor face 11.000 de ture într-o singură secundă. În momentul în care se vor ciocni, vor produce o mie de milioane de particule, iar patru aparate le vor detecta şi selecta.
Călin Alexa este unul dintre cei 30 de cercetători români care lucrează la prelucrarea milioanelor de informaţii strânse de cele patru detectoare. “După 15 ani cât am construit, testat, creat softuri, acum aşteptăm să vină datele. Având în vedere că acum am 41 de ani şi încă 15 ani de acum înainte o să prelucrăm datele, o să ies la pensie cu aceste descoperiri,” a declarat Alexa pentru RTV.

Cel mai mare experiment fizic din toate timpurile va avea loc , la peste 100 de metri sub pământ, la graniţa dintre Franţa şi Elveţia. Acceleratorul Large Hadron Collider (LHC) va ciocni două fascicule de particule la viteze foarte mari şi va recrea în acest fel condiţiile existente în Univers în primele momente de după Big Bang. Ambiţia LHC este de a găsi o mare teorie care să explice toate fenomenele fizice din natură, se arată în ediţia electronică a BBC.
Există însă câteva întrebări fără răspuns la care cercetătorii speră ca experimentul să ofere cheia.
Unul dintre principalele obiective ale experimentului este să detecteze “Particula lui Dumnezeu”, cunoscută sub numele ştiinţific de bosonul Higgs. Deşi ele nu au fost până acum observate de nimeni, cercetătorii cred că particulele Higgs se află la originea maselor tuturor corpurilor din Univers.
Toată materia pe care o putem vedea în Univers (planete, stele şi galaxii) alcătuieşte numai 4% din câtă există de fapt. Restul este reprezentat de energie întunecată (70% din Cosmos) şi de materie întunecată (26%).
Energia întunecată nu poate fi obsevată direct, dar ea este cea responsabilă de creşterea vitezei de expansiune a Universului. La rândul ei, materia întunecată nu poate fi observată decât indirect deoarece ea nu emite şi nici nu reflectă suficientă lumină pentru a fi văzută. Dar prezenţa ei poate fi dedusă prin efectele sale asupra galaxiilor şi asupra clusterelor (roiuri de galaxii).
Practic însă, fizicienii nu ştiu nimic sigur despre energia şi materia întunectă şi aşteaptă să găsească mai multe răspunsuri mâine.
Fiecare particulă de materie obişnuită îşi are propria antiparticulă. Materia şi antimateria au aceeaşi masă, dar sarcină electrică opusă. Când o particulă obişnuită întâlneşte o antiparticulă, cele două dispar într-o undă de lumină, iar masa lor este transformată în energie. Se spune că cele două se anihilează reciproc. Însă cercetătorii cred că în timpul Big Bang-ului au fost produse cantităţi egale de materie şi antimaterie. Astfel, se naşte întrebarea de ce cele două nu s-au anihilat în totalitate după naşterea Universului. El e compus acum aproape în totalitate din materie obişnuită, iar cercetătorii vor să afle ce s-a întâmplat cu antimateria.
În afară de cele patru dimensiuni pe care le cunoaştem deja, teoria stringurilor susţine că există încă şase. Dacă ele există cu adevărat, LHC ar putea fi primul accelerator care să le detecteze experimental. La energii foarte mari, cercetătorii ar putea să vadă particulele mişcându-se între lumea noastră şi aceste ipotetice alte dimensiuni. De exemplu, ei ar putea vedea cum particulele dispar brusc într-una dintre aceste dimensiuni.

One thought on “Cel mai grandios experiment ever ever

  1. Un astfel de subiect merita comentat, chiar si de nestiutori ca mine…mai ales ca zilele trecute am avut ocazia sa dezbat acest subiect cu cineva. Ce as putea spune? Chiar daca sansele de reusita sunt considerate a fi ridicate, merita riscul? Si daca faza practica a experimentului va fi demarata, nu vi se pare ca miliardele de locuitori ai acestui aceste planete au dreptul de a-si exprima dezaprobarea?? Chiar si cu un risc de nereusita de numai 1% sau chiar mai putin, un risc e tot un risc.Asta ar fi unul dintre contra-argumente. Un altul ar fi pe baza biblica: indiferent de religie, toti cei ce cred in Dumnezeu cred ca, asa cum Dumnezeu e cel ce a creat lumea, El e cel ce-i va pune capat, nu 10,000 de oameni de stiinta inzestrati cu capacitati intelectuale tot de Dumnezeu. Un alt contra argument, destul de logic, din punctul meu de vedere, are de-a face cu firea competitiva a omului, si dorinta lui de a iesi in fata, fie ca individ, tara sau societate. Intr-un astfel de proiect “revolutionar” interesele se nasc, poate chiar de cele mai multe ori, involuntar. Cand vine vorba de acordarea premiului Nobel, fiecare doreste sa obtina cel mai mult credit pentru contributia sa…ceva de genul olimpiadei de anul acesta din Beijing: un inceput altruist, daca il pot numi asa, urmat de un sfarsit cu totul diferit…in ultimele zile aveai senzatia ca urmaresti un joc video in care punctul culminant era numarul de medalii obtinute. Prin comparatie, interesele unor oameni/tari primeaza, mai ales unora care doresc sa demonstreze ceva intr-o perioada in care prosperitatea pare sa “mute” dintr-o parte in alta a globului.Un alt contra argument are legatura cu partea materiala: miliardele de dolari/euro folositi pentru sponsorizarea acestui proiect ar fi putut fi folositi in Africa/alte parti ale globului unde milioane de oameni mor zilnic din cauza lipsurilor…
    Sunt sigura ca exista multe alte argumente impotriva acestui proiect, insa as vrea sa mentionez, cat de obiectiv posibil, cateva argumente in favoarea acestui proiect: daca experimentul e un succes, fizicienii pot adauga un nou premiu Nobel la colectie, si omenirea se poate lauda cu o noua descoperire, fie ea chiar cea mai faimoasa din istoria omenirii…iar apoi?? nu-i ca si cum s-ar fi descoperit elixirul vietii vesnice (desi, nu stiu cine si-ar dori viata vesnica pe acest pamant). Si in final, ce ar aduce aceasta reusita? Nu ne face mai destepti, mai frumosi, mai bogati…nici mai rai, mai saraci, mai putin capabili…
    Sunt interesata sa aud si alte pareri vis a vis de acest subiect, constienta ca poate multi nu sunt de acord cu parerea mea. Dar tocmai din acest motiv blog-urile sunt atat de “trendy” in ziua de astazi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s