Generatia Facebook fata in fata cu criza

Articolul de mai jos a aparut in Clujeanul

Mai mult de 60% dintre manageri spun că le este tot mai greu să găsească şi să integreze în muncă tineri, arată un studiu al PricewaterhouseCoopers. Aşa-numita “generaţie net” le dă bătăi de cap angajatorilor, din cauza diferenţelor de opinii şi de mentalităţi, scrie prestigioasa publicaţie The Economist.

Şi aici taberele sunt împărţite. De o parte sunt cei care apără membrii “generaţiei Y” , spunând că sunt versatili şi motivaţi, angajaţii perfecţi, de care companiile au nevoie în aceste vremuri de criză. De cealaltă parte, însă, există voci care afirmă despre tineri că ar fi narcisişti, răsfăţaţi, nici nu prea ştiu să scrie corect şi îşi pierd prea mult timp pe internet, pe Facebook ori pe messenger.

 

Obişnuiţi cu laudele

 

Acest conflict deja a devenit notoriu, iar specialiştii abordează subiectul în cărţi de economie şi de management. Angajaţii din “generaţia net” sunt aceia care au crescut la calculator, care au (prea) multă încredere în forţele proprii, care contestă tot ce au învăţat şi sunt încurajaţi să găsească propriile soluţii la probleme şi să îşi considere munca drept o cale de împlinire proprie, mai degrabă decât o sursă de venit.

Prin urmare, vorbim despre o generaţie greu de stăpânit, notează The Economist. Şefii se plâng că tinerii lor angajaţi sunt obişnuiţi din copilărie cu laude şi aprecieri, astfel că cer şi la serviciu feedback constant. În plus, vor şi nişte obiective precise, pe calea către promovare – exact ca misiunile pe care trebuie să le ducă la îndeplinire în jocurile video.

O altă caracteristică a “generaţiei Facebook” este relaxarea. Aceşti tineri au crescut în vremuri stabile şi prospere, fără să cunoască lipsuri şi sărăcie. Prin urmare, mai scrie The Economist, au crescut cu iluzia că lumea le datorează ceva, că trebuie să le pună la dispoziţie totul.

Care este, în aceste condiţii, cheia rezolvării conflictului dintre cele două tabere, dintre rebelii “generaţiei net” şi şefii mai în vârstă? Compromisul, spun specialiştii. De o parte, tineri vor fi nevoiţi să mai renunţe la unele aşteptări prea fanteziste. De cealaltă parte, şefii trebuie să se relaxeze şi să le facă unele concesii – pentru că, la urma urmei, ei sunt viitorul, cei pe care se vor baza companiile. Prin urmare, angajatorii trebuie să se străduiască să convingă tinerii să rămână “pe baricade”, să îi motiveze să lucreze în echipă şi să rămână fideli firmei.

 

Loviţi de criza financiară

 

Zburdalnicii angajaţi ai “generaţiei Y” au fost domoliţi puţin de criza financiară. Dacă la început ei veneau la interviuri de angajare plini de încredere şi siguri pe ei, cu aerul că le fac o favoare angajatorilor, acum atitudinea lor s-a schimbat.

Această tendinţă a fost observată la începutul verii 2008, după cum a declarat Jessica Buchsbaum, şefa de personal a unei firme de avocatură din Florida. Aceasta a povestit, pentru The Economist, cum tinerii aşteptau, înainte, ca firma să se promoveze singură în faţa lor, iar acum au devenit mai modeşti, arătând în primul rând ce pot face ei pentru firmă.

Criza financiară i-a trezit la realitate pe tineri, consideră Buchsbaum. Înainte, ei aveau posibilitatea să aleagă dintr-o multitudine de posibilităţi, având la dispoziţie mai multe slujbe ori companii unde să lucreze. Acum, însă, este de aşteptat ca şomajul în rândul tinerilor să crească simţitor, aşa cum s-a întâmplat şi în trecut, în vremea altor asemenea recesiuni economice.

Totuşi, tânăra generaţie va avea un rol important şi în timpul crizei, scrie The Economist. Principala calitate a tinerilor angajaţi este flexibilitatea – ei sunt capabili să “jongleze” cu mai multe sarcini deodată, dar şi să se mute oriunde, chiar şi în alte ţări, lucru care este greu de realizat în cazul unui angajat mai în vârstă, cu familie. Aşadar, companiile se bazează tot pe tineri, pentru a ieşi cu bine din vremurile grele.

 

“Cea mai inteligentă generaţie”

 

Tinerii din ziua de azi cunosc internetul ca pe propriul buzunar, dar, comentează The Economist, sunt acuzaţi că nu citesc, că nu ştiu că comunice, că sunt incapabili să se integreze social, că nu au ruşine, dar nici onoare, că nu le place să muncească, sunt narcisişti şi indiferenţi la nevoile celorlalţi.

Această generaţie, de tineri născuţi în anii ’80-’90, a fost numită “generaţia internet” sau, mai scurt, “generaţia net”, de către canadianul Don Tapscott, autor al cărţilor “Growing Up Digital: The Rise Of The Net Generation” (1996) şi “Growing Up Digital: How The Net Generation Is Changing Your World” (2008).

Tapscott a condus un studiu care a durat doi ani şi a costat 4,5 milioane de dolari, intervievând aproape 8.000 de tineri din 12 ţări, toţi născuţi între 1978 şi 1994. Folosind informaţiile culese, profesorul canadian a zugrăvit un portret al acestei generaţii, care este, în opinia sa, convingătoare, optimistă şi plină de viaţă.

“Fiind prima generaţie globală, tinerii aceştia sunt mai deştepţi, mai iuţi şi mai toleranţi în faţa diversităţii decât predecesorii lor”, scrie Tapscott. “Aceşti tineri tot mai puternici încep să transforme fiecare instituţie a vieţii moderne”, susţine profesorul, care dă ca exemplu implicarea “generaţiei net” în campania şi, implicit, în victoria lui Barack Obama. “S-au organizat singuri, cu ajutorul internetului şi a telefoniei mobile şi au mutat campania pe YouTube”, notează acesta.

Don Tapscott contrazice şi ipoteza conform căreia tinerii din ziua de azi şi-au pierdut abilitatea de a gândi, din cauza jocurilor video, a paginilor de internet de tip Facebook ori a telefoanelor mobile folosite excesiv. Dimpotrivă, crede acesta, avem în faţă “cea mai inteligentă generaţie de până acum”, aflată în opoziţie cu aşa-numita “generaţie tv”, aceea din care fac parte părinţii lor, crescuţi în faţa televizorului.

Dacă cei din urmă au fost obişnuiţi să primească, pur şi simplu, informaţia de la televizor, scrie Tapscott, membrii “generaţiei net” au la îndemână internetul, care este mult mai interactive şi stimulează gândirea şi îmbunătăţeşte activitatea creierului. Ipoteza canadianului este susţinută şi de studii ale psihologilor, care au demonstrat că acele persoane care se joacă pe computer sunt capabili să proceseze mai rapid informaţii vizuale mai complexe.

 

Opt caracteristici ale membrilor “generaţiei net”, identificate de Don Tapscott

 

apreciază libertatea şi posibilitatea de a alege, în tot ceea ce fac

– le place să personalizeze lucrurile

– cercetează totul cu atenţie

– cer integritate şi deschidere, inclusiv atunci când decid ce să cumpere ori unde să lucreze

– vor să se distreze şi să se joace atunci când lucrează ori când învaţă, dar şi în viaţa socială

– le place să colaboreze

– vor ca totul să se întâmple repede

– aşteaptă mereu lucruri noi, inovaţii

 

Aceste caracteristici, avertizează Tapscott, trebuie luate în serios de către angajatori, dacă vor ca tinerii să fie productivi la locul de muncă. Aceştia trebuie lăsaţi să se distreze, pentru a munci cu spor, căci ei consideră că munca se poate împleti foarte bine cu distracţia

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s