Din nou in Israel

dupa 17 zile in Romania

O vacanta putin cam lunga. Ironia face ca sa mi fi luat un concediu atat de lung (si evident fara plata – luasem deja concediul cuvenit la precedenta vizita in Romania) cand lucram in Ranana (stiuta poveste – 4 ore pe zi pe drum cu 6 autobuze). Dupa ce mi am luat concediul departamentul unde lucram ( eu, o colega si seful) ne am mutat cu locatia intr un birou din Ramat Gan aflat la o distanta de mers pe jos de unde locuiesc acum. Dintr-o data se eliberasera zilnic peste 2 ore din timpul meu si motivatia initiala a concediului atat de lung nu mai era valabila. Dar cine rade la urma rade mai bine (si oare cine rade?) asa ca in ziua cand am revenit la servici si in Israel am fost anuntat ca prognozata unire a firmei cu alta firme care fusese baza mutarii nu mai e in vigoare si sa imi strang lucrurile pentru a ne intoarce in Ranana.

O veste la care nu ma asteptam deloc si care cu siguranta nu imi face nici un fel de placere. Cum voi iesi din aceasta intorsatura nedorita veti afla dupa ce evident voi descoperi si eu.

Cum a fost in Romania – am bifat si nunta, mi-am incheiat epopeea cu dintii, am fost si la Iom Haatzmaut la Jcc si la Comana de 1 mai, am fost si la Mahol Romania (sper ca de anii viitori sa nu mai permit sa particip:) ), am fost acasa cu autobuzul care face drumul fara sfarsit Bucuresti Radauti, m-am intors cu trenul sauna Suceava Bucuresti, am regasit lucrurile de care nu imi era dor deloc si cele ce care imi era dor, mi-a fost dor de Israel si am regasit aici lucrurile de care mi-a fost dor dar si pe cele de care nu mi-a fost dor.

Super bucuros de orele in plus avute dimineata mi-am luat din Romania home cinema -ul de acasa ( fara boxe totusi) dar acum pana una alta voi asculta muzica tot pe iphone in autobuze si statii de autobuz. Mi am mai luat din Romania cafea si ceai subiect de copios amuzament israelian.

Am revenit luni dimineata in Israel, luni la pranz am primit atat de neplacuta a mutarii iar seara am mers la ulpan. A fost o lectie deosebita, un moment pe care mi-l voi reaminti cu placere multa vreme. Pornind de la faptul ca tocmai trecuse ziua Independentei si pornind de la un material din ziar pe care urma sa il parcurgem si care se referea la parerile catorva ambasadori privind ceea ce le place in Israel, profesoara ne-a cerut tuturor sa zicem un singur lucru care ne place cel mai mult in Israel.

Poate cea mai frumoasa interventie a fost a unei colege care a zis ca aici nu exista “nu exista”. Eu am zis ca imi place ca oamenii zambesc pe strada ceea ce arata ca sunt veseli si in suflet, iar cu exceptia unei colege care nu a vrut sa zica nimic toti au zis lucruri deosebit de frumoase. Chiar profesoara ne-a zis ca a fost o lectie deosebit de placuta iar seara acasa i-a povestit sotului si au fost chiar fericiti ca traiesc in Israel. Dar tot ea ne-a zis, a venit apoi dimineata si a auzit stirile legate de coalitia creata in Knesset bazata nu pe cele mai curate interese si fericirea de a trai in Israel s-a mai estompat.

Va urma…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s